Cine este vinovat pentru suferinţa mea?
Autor: Adi Mocan  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de resursecrestine in 02/02/2008
    12345678910 0/10 X
Cine este vinovat pentru suferiţa mea?

1Corinteni 11.32: ...suntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu fim osândiţi odată cu lumea.

Când eşti în suferinţă, caută soluţii şi nu vinovaţi!

Iată întrebarea, vorba lui Shakespeare this is the question a fi sau a nu fi...vinovat. Pe umerii cui apasă povara vinovăţiei? Cine este vinovat pentru toate durerile, suferinţele, neplăcerile, inconvenienţele din viaţa ta. Şi spui strigând: Cine-i vinovat pentru: durea mea de măsea, salariul meu microscopic, spondiloza mea cervicală, problemele cu copilul cel mic, creşterea preţului la uleiul de floarea soarelui, ruperea pivotului de la maşină, încălzirea globală, căderea părului meu, ridurile de pe faţa mea, singurătatea mea, moartea persoanei pe care am iubit-o, cancerul meu, diabetul meu... cine este vinovat?

Aici începe căutarea unui suspect iar primul pe listă este chiar Dumnezeu. Am mostenit prostul obicei de-a da vina pe Dumnezeu de la stră-străbunicul nostru Adam care prins fiind că a păcătuit se eschivează spunînd: Doamne nu eu sunt vinovat, femeia pe care TU mi-ai dat-o e vinovată. O acuzaţie prin ricoşeu, adică: Tu m-ai însurat Doamne, eu eram un burlac convins.

Al doilea pe listă poate fi oricine de la vecinul de la etajul unu până la preşedintele ţării, absolut oricine.Unor părinţi le-a murit în mod tragic lunile trecute cel mai mic copil. A murit subit fără ca cineva să-şi poată da seama de cauze. A fost jale mare. Au trecut de atunci câteva luni. Ce au făcut părinţii între timp? Au făcut o listă de vinovaţi. Primul pe listă e chiar bunica copilului (care în realitate este o femeie credincioasă). De ce tocmai ea? Pe motiv că ar fi făcut vrăji pentru omorârea propriului nepot. Altfel spus acea bunică credincioasă care şi-a crescut patru copii în Biserică, e o satanistă sub acoperire. Poate vă întrebaţi cum au ajuns oamenii aceştia la o asemenea concluzie trăznită. Simplu, le-a fost sugerată de un individ ce se autodefineşte ca fiind mesagerul Domnului. Mă întristez când văd cu câtă teamă şi respect îl tratează unii creştini pe Diavolul. Cât de naivi pot fi crezând că Divolul ar avea puterea, aşa de capul lui, să facă şi să desfacă ceva în viaţa unui creştin. Mă întristez încă o dată când văd cu câtă uşurinţă aruncăm vinovăţia propriei suferinţe pe tot felul de poveşti fanteziste cu vrăjitori.

Nu încetez să mă minunez când văd ce explicaţii stupide găsim noi oamenii pentru suferinţa noastră, evident întodeauna alţii sunt de vină. C S Lewis spunea că suferinţa e portavocea lui Dumnezeu că ea este modalitatea prin care El strigă la noi oamenii atunci când nu vrem să-I auzim vocea. Altfel spus atunci când suferim ar trebui să ne facem un inventar, un proces de conştiinţă, şi să ne întrebăm: ce vrea oare Dumnezeu să mă înveţe din încercarea aceasta? Ce vrea El să schimb în viaţa mea? Dar noi nu, noi căutăm mai departe vinovaţi.

Părinţii cărora le-a murit copilul şi azi caută un vinovat şi nici o secundă măcar nu s-au gândit să-şi facă un proces de conştiinţă.

Cine este vinovat pentru suferiţa noastră?

Întodeauna alţii poartă teribilul stigmat al vinovăţiei, alţii: vrăjile făcute de duşmani, străinii, parlamentarii, vecinul alcoolic, părinţii, copiii, natura, mediul în care am crescut, maşina care venea din sens invers, guvernul, profesorii, ploaia, ninsoarea, poleiul, canicula, Diavolul cu îngerii lui, prietenii...etc. până la infinit.

Ce ironie că nici măcar o clipă, nu ne trece prin cap să ne uităm în oglindă.


1Corinteni 11.32: ...suntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu fim osândiţi odată cu lumea.

Când eşti în suferinţă, caută soluţii şi nu vinovaţi!
trist... dar adevarat
si noi, ca si copiii ai lui D-zeu, de multe ori, atunci cand trecem prin suferinta suntem tentati sa dam vina pe imprejurari, fara sa incercam sa descoperim planul lui D-zeu cu privire la viata noastra, dar d-nu sa ne ajute ca atunci cand suntem in situatii dificile sa ne analizam starea noastra in relatia cu d-zeu, sa cerem lumina si calauzire ca sa intelegem scopul Lui si sa acceptam voia Lui in viata noastra.
Adăugat în 03/02/2008
si am vazut ....in oglinda
si care-i faza cu oglinda vezi..neputinta ta de a controla viata..de a face ceva cat de mic..vezi ca D-zeu tine totul in mainele Sale.Eu cred ca totusi e mai bine sa vezi...ca..poate vrea sa ne testeze increderea...sa vada cum i slujim..si vai..ca plansetele noastre..ale mele..sunt uneori ca ale israeilitor.Am invatat totusi sa cred,sa sper ca e un motiv un scop.si atunci m-am linistit.Tu tii totul in cotrol..chiar si haosul..esti Stapanul Universului..odat ai potolit furtuna da..si poti sa mai o ma potolesti inca odat.Esti Domn peste TOATE..POT SA VAD DOAR CA NU AM VRUT SA-L LAS PE El..sa faca ceva pt mine,eram prea suparata pt ca a permis haosolui sa se instaureze in viata mea.gresala mea!
Adăugat în 03/02/2008
neputinta omului
Ce este cu neputinta la oameni este cu putinta la DUMNEZEU,si il las pe EL sa lucreze si sa hotareasca pentru mine.
Adăugat în 03/02/2008
Haide-ti sa ne pocaim.
Da,este foarte adevarat ca numai trcind prin incercari,avem ceva de invatat.Cum ar fi daca totul in viata noastra ar decurge perfect ,isr sanatatea noastra ar fi de unvidiat???...oare am mai striga noi numele Domnului??? si atunci ce am face noi cu versetul"In lume veti avea necazuri"???Dumnezeu ne-a atentionat dinainte,dar eu daca nu veghez,atunci cine e vinovat?cine sa vegheze,daca nu eu??? Iov.cel mai bun exemplu.
Adăugat în 03/02/2008
Dumnezeu este taria mea

Numai gindindu-ma la ce am fost inainte de a-L cunoaste personal pe Hristos,imi curg lacrimi de pocainta...vesnica...Dzeu m-a bucurat si a venit in ajutorul meu chiar atunci cind eu credeam ca am murit
si fizic.Stiu
ca noi ne punem intrebari si vrem sa iesim din culpa...suntem si oameni...nu-i asa...dar in fata oricarei
probleme
pe care viata ne-o va rezerva...Sa-L binecuvintam pe El si sa intelegem ca raspunsul ar putea fi atit de cumplit...incit in secunda urmatoare n-am mai putea pune nici o intrebare sau nu am mai da nici o vina...pe nimeni.
Dzeu este Suveran ...DA VIATA SI IA VIATA...Priveste cu dragoste spre noi...A dat JERFA PE ISUS pentru un nimic ca mine...si acum sa-L iau la intrebari?Ce sau de ce?
Fratele Cure are o poezie superba ...Eu nu stiu de ce ,dar stie El .
Ma incred in Domnul si- L las pe El sa hotarasca...Dzeu este si va fi Taria mea.AMIN
Adăugat în 03/02/2008
Copii ai lui D-zeu
\"...acum suntem copii ai lui Dumnezeu , si ce vom fi nu s-a aratat inca ...\" >>> suntem in constructie . La fel ii si cu un santier de constructii ; nu arata ca o cladire pt. ca nu nu se vede ce va fi,dar pas cu pas sub supravegherea arhitectului,zidarului,tamplarului s.a. ,gramezile de nisip incep a lua forme.Poate esti si tu asa acum!(in constructie).
Daca o biserica isi face bine treaba ar trebui sa fie in ea o multime de oameni cu probleme.Nici un nou-nascut nu vine(iese)curat si imbracat.Vestea buna este ca ne-am nascut spiritual,si suntem in constructie.Exista un plan si un motiv anume in spatele a ceea ce se intampla in viata noastra.Cand Isus Hristos vine in viata noastra,duhul nostru este imediat schimbat,dar emotiile,poftele si atitudinile au nevoie de lucru.De foarte mult lucru.
In fiecare din noi sunt parti care au nevoie ca sa fie corectate,si cat timp o sa fie ne straduim sa lucram la ele.Sunt atitudini de genul:\"daca ai fi pocait nu ai fi facut aia...\" > ca sa inveti sa umblii o sa cazi de nenumarate ori.Poti sa stii ceea ce trebuie sa faci si totusi sa intampini greutati in a face.
<<>> Gbu all
Adăugat în 03/02/2008
suferinta pamanteasca
Sunt intotdeauna convins ca atunci cand sufar, aceasta se datoreaza pacatului meu... Dumnezeu m-a scos din lume atunci cand aceasta se pregatea sa puna gheara pe mine definitiv! Nu voi fi in stare sa-I multumesc vreodata... dar am fost un pacatos inainte, cel mai mare pacatos pamantean! Acum, pentru ca sunt carne si sange, pacatuiesc (fara insa a arunca vina asupra firii mele); si Tatal, pentru ca ma iubeste, ma atinge, pentru a ma indrepta; ca sa ma poata lua cu El la nunta cea vesnica! Ce mai conteaza suferintele atunci? Fiti iubiti de Domnul...
Adăugat în 04/02/2008
suferinta-dar special
suferinta este cel mai evident mod de a-si manifesta Dumnezeu dragostea fata de noi.Si eu am fost miniata pe Dumnezeu pt. ca a ingaduit ca mama mea sa treaca la cele vesnice la o virsta frumoasa.M-am razvratit si l-am judecat aspru pe Dumnezeu facindu-Lraspunzator de multa suferinta pe care am avut-o in urma acestei nenorociri.Dar acum dupa multi ani tot in urma unei suferinti Dumnezeu m-a izbavit de aceste ginduri si mi-a deschis ochii si inima si m-a facut sa-mi dau seama de atitudinea mea gresita pe care am avut-o fata de hotarirea Lui.Mi-am dat seama ca Dumnezeu nu ingaduie suferinta ca asa ii place Lui sa ne vada zdrobiti de durere.Unul din motive este acela ca unii oameni nu se trezesc din indiferenta lor si din pribegia lor departe de Dumnezeu decit in urma unei mari suferinti.Suferinta este una din alternativele pe care D_zeu le foloseste pentru a ne aduce linga el pentru ca ne vrea aproape de EL.Pentru mine suferinta a fost drumul meu spre Dumnezeu si nu vreau sa mai plec niciodata de linga EL.Etare bine cu El!De aceea ii multumesc ca pot sa-I multumesc pt suferinta prin care am trecut.M-a durut dar s-a meritat din plin.De acum stiu ca sint speciala in ochii Lui si aceet dar minunat SUFERINTA este pentru oamenii speciali.Nu oricine are harul sa aibe parte de suferinta mare pt.ca nu oricine poate sa duca si sa inteleaga taina suferintei.Suferinta este pt cei alesi,pt cei puternici,pt cei speciali.
Adăugat în 05/02/2008
ni se vorbeste pe limba noastra probabil
mi se pare mie ca noua, pamantenilor ne este mai de folos sa fim intr-o casa de jale ... si chiar casa noastra sa fie in jale ... pentru ca doar asa suntem dureros de sinceri cu noi ... doar atunci ramanem doar noi ... goi ... inaintea LUI ... si neavand o alta carja intelegm ... daca intelegem ... in sfarsit ce vrea EL sa ne comunice ... din pacate ... cei mai multi dintre noi asa functionam ... bine ca EL ne cunoaste limbajul ...
Adăugat în 07/02/2008
stirile de la ora 5
parintii aia cred ca s-au uitat prea mult la stirile de la ora 5. astia se mai numesc si PROSTI (nu in sens de redus mintal ci in sens de inculti).
articolul este muuult prea putin cuprinzator si general. la ce suferinta se refera ? una este suferinta cand mergi pe strada si da unu beat cu masina peste tine si iti rupe picioarele, alta e suferinta ca a murit cineva drag de batranete, alta e suferinta ca te-a parasit iubita... nu le putem baga in aceasi oala. uneori e de vina vecinu, alteori eu sau ea, alteori dumnezeu/soarta/secunda... sau orice chestie abstracta care nu tine de vointa noastra.
numai bine.
Adăugat în 08/02/2008
'ma intristez' cand citesc asemenea editoriale pe un site respectabil.
Cine e vinovat de suferinta provocata de citirea acestui articol?
ma duc sa ma uit in oglinda!
Adăugat în 09/02/2008
suferinta este instrumentul ce ne da perspectiva p
articolul scris de adi,are menirea sa ne indreptam gandul spre Cel care a suferit pt noi pe Golgota.O intrbare...daca Isus nu ar fi suferit,murind pe cruce,nu ne-ar fi rascumparat.tot asa este si cu noi.Daca nu acceptam suferinta si tot cautam vinovatul,cu gandul acesta nu ajungem de parte,adica in cer...e tragic nu...?Am trecut prin multe suferinte,si am inceput greu in viata de copil,am pierdut si eu pe cei dragi din familie si am fost mangaiat stiti de ce am acceptat suferinta...?pt ca lumea nu s-a oprit in loc pt durerea mea,suferinta mea,ci numai ISUS HRISTOS mi-a pus balsam vindecator pe ranile sufletesti si ma incurajat sa ma incred in EL.va doresc mult Har si putere de a accepta suferinta si a merge spre cer cu D-l pt totdeauna.amin
Adăugat în 09/02/2008
suferinta
da intradevar in noi insine trebuie sa gasim principalul vinovat si sa nu acuzam pe altul de suferinta noastra
Adăugat în 10/02/2008
_
cum puteti voi da vina pe dumnezeu ca el vrea ca noi sa suferim?cine este stapanul acestei lumi acum?de ce nu cercetari mai bine biblia,il invinuiti pe dumnezeu ca el vrea ca noi sa suferim.
Adăugat în 14/02/2008
suferinta cui?
Da si eu am fost de curind in spital si nu este usor Si eu am fost tentat sa intreb DOmne de ce? dar in spital am intilnit un om incepator in ale credintei. Ma uimit citind comentariile cind am vazut caun incepator se pare ca pune mai bine problema decit se pare ca opun unii vechi pe la biserici. Adesea am dori noi sa stim ce prostii a facut cineva si sa zicem "La pedepsit dumnezeu dar ce o fi facind ? omul acesta din spital ca si altii a aflat ca sunt pastor si mia zis. Domnule pastor cred ca si dumneavoastra ati spus ca si cel unde am inceput sa merg eu ca Domnnul ISUS A PURTAT durerile si pacatele noastre pe cruce si am spus-0 de multe ori. ca EL a suportat pedepsa pacatelor noastre. Tunci de ce aproape fiecare comentariu spune ca noi suntem pedepsiti cind suferim si sa vedem de ce ne-a pedepsit Dumnezeu. Cum Dumnezeu pedepseste de doua ori un pacat . NI_a iertat sau nu Dumnezeu in jertfa fului sau ? Omul mi-a zis Ce fel de dumnezeu este acesta care pedepseste de 2 ori s i pe cel nevinovat si pe cel vinovat ? Mi se pare logica intrebarea.ERA ai ajuns aici?cit pe aci sa renunte la Dumnezeudumnezeu. Discurtia a avut locdupa ce la vizitat cineva si ia pus aceleasi intrbari Ce ai facut si cind de te-a pedepsit dumnezeu asa de tare.deci cred ca trebuie sa discernem putin si sa avem grija ce vorb dupa ceim sau scriem si pent la vizitat ru cine mai ales pe internet ca nu stim cine citeste. Ce ai facut si cind de
patit asa ceva .Decit sa scriem ca sa ne aflam in treaba mai bine tacem. Maintrebat : Ce pacate a facut IOV SI CU PAVEL de au avut de suferit? Cred ca cei ce sustin aceasta teorie trebuie sa raspunda. SAu cind voi marturisitoate pacatelemele ma voi face bine de tot ce sufar?dinsulspunea am cit ceva din BIBLIe dar nu am reeusit sa pricep unasemenea concept? care-i adevarul M-a intrebat?
Adăugat în 15/03/2008
De ce trebuie sa moara copii
As dorii sa spun citeva cuvinte care vin dintr-un suflet indurerat de mamă care si-a pierdut copilul intr-un tragic accident, nu stiu cum sa ma fac inteleasa dar inainte de a se intampla cu copilul meu tragicul accident eram o persoana cu o incredere oarba in Dumnezeu aveam impresia ca pasii in viata i-mi erau calauziti de Dumnezeu, in rugaciunile mele care nu erau standard mereu îi multumeam pentru tot ce mi-a dat si-mi amintesc ca odata iam spus ,,Doamne eu pun viata copiilor mei in mâinile tale,, ce a-ti mai spune voi dupa ce ti-ar lua un copil de 18 ani si 7 luni, mai pot oare sa cred ca Dumnezeu mă iubeste neconditionat cum credeam şi că este cel mai bun prieten al meu?
Am incercat sa-L descopăr pe Dumnezeu citind din Biblie dar acum mi se par povesti inventate de oameni, am încercat să stau de vorba cu un pastor şi mi-a spus să fac ceva pt mine că pentru cpoil nu pot să mai fac nimic ca el oricum este ăn iad pt că nu este botezat la baptişti. Vă intreb acum din nou cum să gasesc cale cea adevărată preoţi se uită în coş când pomenesc copilul şi dacă nu le dau lor şi duc la copii săraci se supără chiar mi-a zis un preot ,, duce-ţi la copii săraci da ei se roagă pt copilul dumneavoastră?,, Apropo nu mai sunt atât de convinsă ca există viaţă după moarte deşi i-mi doresc fff mult, dar întrebarea pe care mi-o pun mereu cum s-a putut întâmpla când Andrey era un copil exemplu, el era cel mic şi mai am un copil mai mare cu 1 an şi 5 luni dar el era cel care lua deciziile cele mai importante, el era cel calculat, el era cel cuminte. Oricum nu stiu cum va decurge viaţa dar tot ce î-mi doresc ca zilele să fie cât mai scurte să ajung într-un fel la băiatul meu sau să numai ştiu că exist pt că durerea este insuportabilă.
Adăugat în 21/05/2008
Statistici
  • Vizualizări: 4740
  • Export PDF: 1
  • Comentarii: 16
Opțiuni